"Nu eu l-am ucis pe Rosada"
Pavel Dumitru este unul dintre putinii militari gãsiti vinovati si pedepsiti pentru evenimentele din Decembrie 1989. În perioada 1988 - 1989, Pavel Dumitru a fost subofiter al unei unitãti militare din Lugoj. În urma exepertizei asupra glontului care l-a ucis pe Valentin Rosada, unul din eroii revolutiei de la Lugoj, s-a constatat cã arma din care a fost tras acesta îi apartinea, la aceea vreme, plutonierului Pavel Dumitru. În baza acestor probe, instanta l-a judecat si l-a gãsit vinovat de uciderea tânãrului Valentin Rosada si l-a condamnat la 20 de ani de închisoare.
De curând, dupã 14 ani de temnitã, Pavel Dumitru a fost eliberat. Primul drum l-a fãcut la Lugoj. Desi nu mai are pe nimeni si nimic care sã-l lege de acest oras, fostul plutonier sustine cã a fost o datorie moralã sã vinã din nou în locul care i-a adus atâta nenorocire.
"Nu sunt vinovat"
La fel ca în timpul procesului, Pavel Dumitru sustine cã este nevinovat si spune cã nu el a tras cu aceea armã. "În 20 decembrie, la ora 14, s-a dat ordin ca tot armamentul sã fie introdus în magazie, fãrã sã fie la militari, cum era în zilele de 17, 18, 19. Pe la orele 18.30, am fost chemati în fata televizorului sã urmãrim un discurs al lui Ceausescu, în care spunea cã bande fasciste si hortiste atacã unitãtile militare din Timisoara. Paradoxal, dupã acest discurs a apãrut în fata unitãtii militare un grup, de manifestanti le zic acum, atunci îi consideram oameni care doresc sã devasteze unitatea, pentru cã stiam cã se dãduse foc primãriei din Lugoj. Vinovat de tot ce s-a întâmplat dupã aceea este maiorul Mîndru Mircea, comandatul unitãtii, care a dat alarma cã unitatea este atacatã. S-a stins lumina si s-a produs o îmbulzealã la rastelul de armament. Fiecare a luat ce armã a apucat. Eu am lu-at printre ultimii. Lângã mine se afla un soldat, Vãtoiu Misu, care nu avea nici trei luni de armatã. El a luat din gresealã arma mea. Stiu asta pentru cã el nu stia nici sã-si descarce arma si, dupã ce a tras, i-am descãrcat-o eu si atunci am vãzut cã era arma mea", sustine Pavel Dumitru. Cu toate acestea, Pavel Dumitru recunoaste cã a tras, dar spune cã fãcut-o cu altã armã si a tras doar în aer. "Toatã lumea care era în unitate a tras la ordinul lui Mircea Mîndru, numai cã eu am tras în aer. Soldatul de care v-am spus a tras la disperare. El nu avea nici trei luni de armatã si s-a pierdut. Au fost însã care au tras si din stradã si de la cealaltã unitate, din vecinãtatea unitãtii noastre. Cu toate acestea, doar eu am fost pedepsit, pentru cã aveau nevoie de un vinovat", afirmã fostul plutonier. Pavel Dumitru sustine cã maiorul Mircea Mîndru stia cã soldatul fusese cel care tras, dar, când m-au arestat, mi-a spus sã stau linistit cã totul se aranjeazã si nu o sã fie nimeni pedepsit. Drept urmare, eu am mers la închisoare si el este bine, mersi, prin minister. Îmi pare rãu cã nu l-am executat atunci când ne-a dat ordin sã tragem", spune Pavel Dumitru.
(Articol publicat de Daniel Groza în Actualitatea nr. 347/2003)